sâmbătă, 10 aprilie 2010



Ma uit in jurul meu si vad numai tristete, totusi asa sunt si eu. Ma bucur totusi ca tu esti fericit in zilele acestea, as putea spune ca niciodata nu mi-am dat seama cat de repede trece timpul insa sincera sa fiu ma gandesc la lucrul acesta cred ca din burta mamicii mele.Nu pot totusi sa accept ca lumea e grabita in jurul meu si cum fiecare trecem atat de nepasatori unul pe langa celalalt.
Atatea mii de figuri si totusi nimeni nu iti ofera nici macar un zambet .Toti trec mai departe fara sa te observe de parca nici nu ai exista, de fapt daca te gandesti putin nu esti decat o persoana dintre cele 6 miliarde si ceva, asa ca nu esti prea importanta.Vad numai suflete pustii bantuite de regrete, supuse in fiecare zi aceluiasi program, un program banal cotidian care ii impiedica sa faca ceea ce vor.Pe fetele oamenilor se citese suferinta, si putini sunt aceia care duc viata la care au visat, noi suntem niste actori pe pamant si jucam pe scena noastra personala. Bineinteles ca unii joaca in comedii altii in drame etc., dar unii chiar sunt actori prosti. Privesc si tac…tac si privesc. Mi-am faurit singura o lume care nici pe departe nu reflecta realitatea si imi place lumea mea.
Suntem insensibili fata de noi , fata de apropiati, fata de intreg universul, ce ne caracterizeaza? Poate indiferenta... eu nu vreau sa fiu indiferenta insa de multe ori nu pot sa fiu altcumva, nimic si nimeni nu poate invinge asta,de ce?Oare nu ma straduiesc indeajuns sa o elimin, sau imi place aceasta stare? Micile placeri sunt cele mai frumoase, poate insignifiante la prima vedere, dar in interiorul lor sunt adevarate clipe de viata. De ce florile infloresc? De ce soarele rasare...de ce m-am nascut?Si pt ce?---in toate intrebarile se regaseste sentimentul acela de fiinta pe care trebuie sa il savuram, ne-am nascut dintr-o poveste de dragoste si trebuie sa dam dragoste.

Aici am unele obiectii dar nu incep sa le spun ca imi place cum suna fara nimic... Stau si ma inteb...DE CE INDIFERENTA?

4 comentarii:

  1. Draga mea, uneori e bine să evadăm din lumea proprie şi să privim cu mai multă atenţie în jurul nostru. Dacă indiferenţa poate ucide, să nu fim noi cei care o îmbrăţişăm...
    Dar poate că oamenii nu sunt chiar atît de indiferenţi precum par, sunt doar nişte înfrînţi...

    RăspundețiȘtergere
  2. de ce indiferenta?...
    cea mai buna intrebare. promiti ca atunci cand vei afla raspunsul mi-l vei spune si mie?

    RăspundețiȘtergere
  3. ca sa te vindeci de indiferenta trebuie sa te trezesti mai intai, sa constientizezi ce se intampla cu tine! nici tu, nici eu, nici altcineva, nu putem, din pacate, sa trezim pe nimeni! fiecare se trezeste pe sine!

    RăspundețiȘtergere
  4. De ce trandafirul înfloreşte pentru că înfloreşte... De ce căutăm frumosul, într-o eternă Questa, şi când ăl găsim, ne izbim de măşti, de scuturi, de graniţe interzise, de temeri???
    Ne-am născuit dintr-o poveste de dragoste, deci, genetic, toţi dăruim dragoste... Cine o percepe însă? Cui să o dăm mai întâi? Cui?

    RăspundețiȘtergere