miercuri, 10 martie 2010

RETETE DE POST



GUSTĂRI
Drob de năut cu legume şi orez

Ingrediente:
300 g năut fiert
200 g orez fiert
200 g ţelină tăiată mărunt
2 morcovi tăiaţi mărunt
100-150 g fasole verde fiartă
3 cartofi fierţi şi raşi
1 lingură oţet diluat în 100 ml apă
50 g stafide înmuiate în apă caldă
4 linguri pesmet
1 legătură pătrunjel verde taiat mărunt
3-4 linguri ulei
rozmarin, sare, piper
Preparare:
Ţelina, morcovul şi fasolea verde se călesc în 2 linguri de ulei, se adaugă oţetul diluat cu apă, rozmarinul şi lăsăm pe foc să scadă până se evaporă oţetul şi rămâne fără lichid. Lăsăm să se răcească.
Se pun într-un castron: orezul, năutul, cartofii, stafidele, 2 linguri pesmet, pătrunjelul şi amestecul de ţelină cu morcovi şi fasole verde.

Se amestecă şi se potriveşte de sare si piper.
Se unge un vas cu ulei, se tapetează cu pesmet şi se pune compoziţia rezultată.

Se dă la cuptor 30 minute.
SALATE
Salată de ardei copţi
Ingrediente:
Alegem ardei "drepti", de orice culoare (dar rosii sau galbeni sint mai gustosi decit verzi), astfel incat sa poata veni in contact cu suprafata plitei in orice pozitie.
Instructiuni:
1 ) Punem pe plita ardeii si-i coacem pe toate partile pina cind cea mai mare parte a suprafetei lor s-a copt, iar coaja superficiala a inceput sa se desprinda.
2 ) Dupa ce s-au copt, ii punem intr-o cratita, presaram pe ei putina sare si acoperim cratita.
3 ) Peste o jumatate ora ii putem curata de coaja si-i asezam intr-un castron, punem otet ( de mere daca avem ) si sare.
Daca ardeii sunt prea mari, ii taiem longitudinal, indepartam semintele, insa lichidul din interior il punem in castron impreuna cu ardeii.
Peste ardei putem pune si putin ulei (de masline preferabil).



BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME
Supă cremă de legume
Ingrediente:
- 3-4 morcovi medii
- 2 radacini de patrunjel
- 2 teline mici
- 6 cartofi potriviti
- crutoane
- 2-3 cepe
-1 legatura patrunjel
- sare, piper
- 1 ardei
- 3-4 linguri ulei
- 1/2 lamaie

Mod de preparare:
Se spala si se taie legumele marunt. Se pun la fiert intr-o oala mare cu apa si piper pana se sfarama. Cand toate legumele sunt fierte, le scoatem si le mutam intr-un castron (exceptand ceapa pe care o dam afara de tot) unde le pasam pana obtinem o crema. Se adauga apoi zeama care ne-a ramas, dar cu masura astfel incat sa nu fie prea subtire. Iar daca ramane prea consistenta mai putem adauga apa. La sfarsit adaugam verdeata, sare si lamaie dupa gust. Se serveste cu crutoane.

E. MÂNCĂRURI
Dovlecei cu măsline – de la Elena
Retetar : 6 dovlecei, un ardei gras, 2 rosii, o ceapa, 100gr ciuperci feliate, 100gr masline fara samburi, o legatura marar taiat marunt, un praf de cimbru, 100 gr pasta de tomate dizolvata, faina, sare, piper.
Mod de preparare : se feliaza dovleceii cam de 1 cm grosime, se trec prin faina si se prajesc in putin ulei; ardeiul gras se taie cubulete, ceapa se taie marunt si rosiile felii. Se unge tava, se asaza ardeiul, ceapa, ciupercile, maslinele peste care se adauga pasta de tomate. Se condimenteaza si se lasa 25 minute la cuptor. Cand se scoate de la cuptor, se presara mararul taiat.

DULCIURI
Tort de cafea
Pentru blat:
200 g faina,
200 g margarina,
200 g zahar,
100 g nuca macinata,
1 pachetel cu zahar vanilat.
Pentru crema:
100 g margarina,
2 linguri esenta de cafea,
150 g zahar
Glazura din serbet de cafea:
400 g zahar,
putina zeama de lamaie,
1 pahar apa,
1/3 pahar de cafea concentrata.
Se poate glasa si cu un gem acrisor.
Portii:
8
Cum preparam:
Amesteca bine zaharul cu margarina, pana obtii o crema. Adauga zaharul vanilat, nucile si, treptat, faina. Imparte aluatul obtinut in trei parti. Intinde fiecare parte de aluat si coace-le la foc potrivit pe rand, in forma de tort, in cuptorul incalzit inainte. Intinde crema de cafea (obtinuta prin amestacarea margarinei cu zaharul si cu esenta de cafea) intre foile de blat. Glaseaza tortul cu glazura de serbet de cafea sau cu un gem acrisor. Bucura-te apoi cu prietenele tale de o gustare dulce si savuroasa!

FERICIREA



Cu siguranta toti, la un moment dat, ne-am intrebat ce este fericirea… Si totusi, toti cunoastem notiunea de „fericire”, toti o simtim, dar o definitie nu poate nimeni sa formuleze, in ciuda faptului ca stim cand suntem nefericiti si ce cautam cand visam la fericire. Fiecare o percepem altfel, pentru fiecare „a fi fericit” inseamna altceva. Reteta fericirii… nu exista nici ea, difera de la o persoana la alta. Unii sunt fericiti pentru ca sunt realizati din punct de vedere financiar, altii - pentru ca au prieteni, ca iubesc si sunt iubiti, ca sunt realizati profesional… si lista poate continua
http://www.youtube.com/watch?v=REXaGZ6XXVA
Fericirea o gasim in orice lucru marunt care ne face sa zambim, sa ne bucuram. Fericirea este orice lucru de care ma bucur; nu stiu exact ce este fericirea pentru mine, dar este cu siguranta un motiv de a zambi, de a fi optimist, de a fi bucuros si vesel mereu, un motiv in plus sa realizez ce frumoasa e viata. Fericirea poate fi o idee, un context, o notiune, un sentiment sau un simplu cuvant ce ne aduce zambetul pe buze.
-Fericirea este acea stare intensa de implinire deplina pe care o persoana o poate simti in inima sa, atunci cand in viata sa au loc mai multe impliniri si realizari spirituale, fizice sau materiale cu privire la anumite lucruri nazuite de persoana respectiva.
http://www.youtube.com/watch?v=TSsFSKJZnNM
-Fericirea nu este niciodata o statie finala, la care daca ai ajuns de acum in colo nu vei putea fi decat fericit oricat vei trai. Fericirea poti sa o ai numai daca esti in legatura cu Creatorul tau, El e singurul care iti poate da fericirea, pe care sa o raspandesti pe oriunde te duci. Pentru ca ti se da ca sa o ai pe drumul tau, pe acolo pe unde treci.
http://www.youtube.com/watch?v=fTT9slJ9T6A
Sunt multe momente de fericire în viata omului. Am putea asemana fericirea cu niste gingase balonase de sapun; si fiecare balon este un moment de fericire. Unele sunt mai mari, altele mai mici, unele sunt mai durabile, altele sunt mai firave si se sparg înca înainte de a-si fi luat zborul. Viata noastra este însa plina de astfel de balonase. Nu trebuie decât sa le pastram cu grija, în cufarul tainic al subconstientului si sa ne gândim ca si dupa o mare durere, vine o mare bucurie. Exista un permanent echilibru între cele doua. Unii spun ca nenorocirile sunt mari si gratuite, numai fericirile sunt scurte si costisitoare.
A fi fericit înseamna dupa unii, a iubi. Si într-adevar, a iubi este prima dintre toate fericirile, a fi iubit vine abia dupa aceea.
Putem asocia iubirea cu fericirea? Da. Atâta timp cât cel care iubeste nu confunda dragostea cu delirul devastator al posesiei, care, în ultima instanta aduce suferintele cele mai cumplite. Caci, împotriva opiniei comune atâtor oameni, nu dragostea te face sa suferi, ci instinctul de proprietate care este contrarul dragostei. Exista persoane care spun ca fericirea este o floare rara. Si asa este. Dar nu pentru ca ea ar fi unica în lume, ci pentru ca depinde de fiecare din noi cum stie s-o culeaga. Florile cele mai scumpe nu sunt acelea cumparate de la magazin, ci acelea pentru care trebuie sa te apleci ca sa le culegi.
Conceptii despre fericire ne spun ca a obtine ceea ce ne dorim înseamna sa fim fericiti. Si sa presupunem ca cineva reuseste sa obtina ceea ce cu greu a încercat. Si acum este fericit? Se prea poate. Dar se poate si sa nu fie. Si atunci unde e fericirea? Ea a constat în stradania de a obtine.
Daca nu ar exista fericirea, cred ca ar fi un vis superb din care nu m-as mai trezi nicicand; dar, din fericire pentru noi, este o realitate atat de frumoasa si la indemana tuturor, incat este pacat sa nu stim sa-l pretuim si sa-l valorificam .
Fericirea este visul unui copil... realizat la varsta adulta. Adulti fiind, uitam sa mai visam, uitam sa mai fim copii. Devenim indiferenti si reci. Nu ne mai permitem sa fim fericiti, nu mai avem timp. Asta ne face mai puternici? Prefer sa sufar decat sa nu-mi pese, prefer sa ma doara decat sa simt placere fara sentiment.Prefer sa iubesc decat sa pretind ca iubesc. Eu sunt responsabila pentru tot ce se intampla in jurul meu, pentru ceea ce simt si ceea ce gandesc... uneori pot atinge fericirea cu varful degetelor... alteori simt , cum cu fiecare cuvant, mi se scurge cate o picatura de fericire, cate o picatura de viata. Am adaugat ani vietii si nu viata anilor...
Lectia cea mai insemnata a vietii nu este ca durerea nu exista in lume, ci ca depinde de noi s-o folosim si sa o putem transforma in bucurie. Ce ne-am face oare daca nu ne-am indrepta mereu gandul spre speranta..."visul cu ochii deschisi"?... si fara speranta ce am fi oare?
Deschide ochii, fugi oriunde sufletul te poarta... fericirea e doar in inima ta, tu alegi locul.
http://www.youtube.com/watch?v=xSK9H1YRJbI
Fericirea trebuie sa ti-o imaginezi,

Pe urma sa o traiesti…

Trebuie sa o simti,

Lumea sa o schimbi,

Sa o schimbi in mai bine,

Intr-o lume plina de iubire

In care nimic nu conteaza, cat timp exista fericire

O lume plina,

O lume ce simte ca trebuie sa traiasca din inima,

Sa iubeasca si sa tina la ceilalti,

Sa iubeasca si sa stie

Ce inseamna fericire.

http://www.youtube.com/watch?v=QHvBK-U5F1o

Sufletul gol mereu sa il umpli cu bucurie,

Sa dispara orice urma de agonie,

Sa fie fericire…

Traim prin iubire…
http://www.youtube.com/watch?v=TCY_tD5gWpI

vineri, 5 martie 2010

SCHIMBARE



Îţi place ce simţi când te gândeşti la ultimii cinci ani din viaţa ta? Dacă ai avea puterea să schimbi ceva ai face-o? Trecutul nu putem să ni-l schimbăm, dar cum ne conturăm viitorul – putem. Viitorul nostru încă nu a fost scris. Putem să îl schimbăm. Depinde doar de noi

Ce îţi doreşti pentru tine? Ce îţi doreşti pentru familia ta? Ce îţi doreşti pentru copii tăi? De când nu te-ai mai oprit să te uiţi în profunzimea ochilor copiilor tăi? . . . Tu ştii. Tu ştii dacă ai nevoie să schimbi ceva la tine sau nu. Tu ştii şi tu decizi. Dar ţine cont că decizia ta îi poate influenţa şi pe alţii.

Schimbarea nu este un lucru care se poate petrece dintr-o dată. Nu închizi ochii, te gândeşti la cum vrei să te schimbi sau la ce vrei să schimbi şi când deschizi ochii, gata, s-a produs schimbarea. Nu. Schimbarea este un proces, o înşiruire de caracteristici, de aptitudini şi mai ales atitudini ce se contopesc. Poţi doar influenţa durata. Poţi încerca să controlezi timpul, cât va dura schimbarea. În fond e timpul tău şi decizia ta şi schimbarea ta. Dar nu uita timpul tău e limitat şi nu se întoarce ca la ceas. Degeaba vrei să mai sapi fântâna după ce ai murit de sete. Şi nici nu vei putea să bei din fântânile altor oameni. E ca şi cum ţi-ai pune o perfuzie cu un sânge care nu se potriveşte cu grupa ta sanguină. Da, ştiu, sunt şi donatori universali, cei cu grupa 0, dar nu te vor putea salva. Îţi vor putea cel mult prelungi agonia. Creierul are nevoie şi de oxigen nu numai de sânge. Nimeni nu donează la nesfârşit aceleiaşi persoane.

DESPRE MAMA



Când tu aveai 1 an ea te hranea si te îmbaia. I-ai multumit plângând toata noaptea.
Când tu aveai 2 ani ea te-a învatat sa mergi. I-ai multumit fugind când ea te chema.
Când tu aveai 3 ani ea îti pregatea toata mâncarea cu dragoste. I-ai multumit strâmbând din nas
Când tu aveai 4 ani ti-a dat creioane colorate. I-ai multumit colorând masa din sufragerie.
Când tu aveai 5 ani te-a îmbracat pentru vacanta. I-ai multumit sarind în prima balta.
Când tu aveai 6 ani te-a dus la scoala. I-ai multumit strigând “NU VREAU SA MERGG”
Când tu aveai 7 ani ti-a cumparat o minge. I-ai multumit aruncând-o în fereastra vecinilor.
Când tu aveai 8 ani ti-a dat o înghetata. I-ai multumit scapând-o în poala.
Când tu aveai 9 ani ti-a platit lectii de chitara. I-ai multumit ca nici macar nu te-ai deranjat sa exersezi vreodata.
Când tu aveai 10 ani te ducea toata ziua cu masina de la fotbal, la gimnastica, la dansuri, de la o zi de nastere la alta. I-ai multumit ca sareai din masina si nu te uitai niciodata înapoi.
Când tu aveai 11 ani te-a dus pe tine si pe prietenii tai la cinema. I-ai multumit cerându-i sa stea în alt rând.
Când tu aveai 12 ani te-a avertizat sa nu te uiti la anumite programe la TV. I-ai multumit asteptând sa iasa din casa.
Când tu aveai 13 ani ti-a sugerat cum sa te tunzi. I-ai multumit spunându-i ca nu are gusturi.
Când tu aveai 14 ani ti-a platit o tabara de vara. I-ai multumit uitând sa-i scrii macar o scrisoare.
Când tu aveai 15 ani venea de la lucru si-si dorea o îmbratisare, I-ai multumit stând în camera ta cu usa încuiata.
Când tu aveai 16 ani te-a învatat sa-i conduci masina. I-ai multumit luându-i-o de câte ori puteai.
Când tu aveai 17 ani ea astepta un telefon important. I-ai multumit stând la telefon toata noaptea.
Când tu aveai 18 ani ea plângea la festivitatea ta de absolvire a liceului. I-ai multumit stând la petrecere pâna în zori.
Când tu aveai 19 ani ti-a platit facultatea si i-ai dat în schimb indiferenta,
Când tu aveai 20 de ani te-a întrebat daca te întâlnesti cu cineva. I-ai multumit spunând-o “Nu-i treaba ta!”
Când tu aveai 21 de ani ti-a sugerat anumite cariera pentru viitorul tau. I-ai multumit spunând-o “Nu vreau sa fiu ca tine !”
Când tu aveai 22 de ani te îmbratisa la absolvirea facultatii. I-ai multumit întrebând-o daca poate sa-ti plateasca o excursie prin Europa.
Când tu aveai 23 de ani ti-a dat mobila pentru primul tau apartament. I-ai multumit spunându-le prietenilor ca era urâta.
Când tu aveai 24 de ani ti-a cunoscut logodnica/logodnicul si te-a întrebat de planurile de viitor. I-ai multumit spunându-i printre dinti : “Maaaaami, te rog” !
Când tu aveai 25 de ani te-a ajutat sa-ti platesti nunta si a plâns si ti-a spus cât de mult te iubea. I-ai multumit mutându-te în cealalta parte a tarii.
Când tu aveai 30 de ani te-a sunat sa-ti dea un sfat pentru copil. I-ai multumit spunându-i “Lucrurile sunt diferite acum”
Când tu aveai 40 de ani te-a sunat sa-ti aminteasca de aniversarea unei rude. I-ai multumit spunându-i ca esti ocupat (a).
Când tu aveai 50 de ani ea era bolnava si avea nevoie sa ai grija de ea. I-ai multumit citind despre povara care devin parintii pentru copiii lor.
Si apoi, într-o zi, ea a murit în tacere. SI tot ce nu ai facut vreodata s-a întors lovind ca traznetul în INIMA ta.

TE CAUT...




Stii ca...am pornit in cautarea ta?
Te caut in fiecare secunda,minut,ora,zi,saptamana,luna si an.
Si cand ies...te caut in fiecare persoana care-mi vorbeste sau nu,care ma priveste sau nu.
In fiecare persoana cunoscuta mie sau nu, incerc sa gasesc un detaliu care sa te reprezinte.
Te caut cu privirea,cu gandul...Uneori te caut si cu privirea si cu gandul.
Iti caut privirea la o persoana si restul din ce te-ar putea reprezenta la alte persoane.
In cantecele care au ecouri in mintea mea incerc sa gasesc tonalitatile glasului tau si starile tale.
Iti caut exprimarile sentimentelor tale in fiecare fraza sau vers care-mi capteaza atentia.
Incerc sa-ti ghicesc prezenta in fiecare fior ce ma ia.
Si incerc sa iau de la fiecare in parte defecte si calitati pentru a ti le atribui tie.
Iti caut un exterior si un interior.
Iti caut reflectia in oglinda,n-o vad.
Te caut in mintea mea, te gasesc in imaginatie, acolo sigur esti. Esti sub forma de puzzle.
Esti un joc al inchipuirilor mele, o farsa a imaginatiei mele.
Stii ca..te caut? N-ai de unde sa stii pentru ca nu esti o persoana reala, si daca ai fi persoana reala tot nu ai avea de unde sa stii ca te caut.
Nu existi, iar m-am lasat amagita de propria-mi imaginatie.
Voi continua cautarea ta oricum
De cate ori am spus ca ma las de sportul asta de a imi inchipui persoane, de atatea ori nu m-am putut abtine sa nu o fac.
Si inca continui cu jocul asta al imaginatiei.
Voi cauta mereu persoane care nu exista.
Asta e jocul imaginatiei, cautarea unor persoane imperfecte cu calitati si defecte perfecte.

openmind


Zilele trec... si noptile trec...
Si eu te caut…
In toate chipurile
ce se perinda prin fata mea,
printre fapturile
care-mi intretaie drumul…
Te caut…

Minutele trec… si secundele trec...
Si eu te caut…
Si nicaieri nu-ti zaresc chipul
si nicaieri nu-ti recunosc faptura
Si te tot caut…

Si iernile trec…
Sie primaverile trec…
Sie eu te caut…
Pe drumuri pline de nea,
si sub copaci infloriti,
printre fructele coapte,
si-n zumzetul albinelor,
in lemnul cioplit
si-n piatra statornica
si nepasatoare…
In fiecare lucru,
atins de mina ta,
in fiecare silueta
asemanatoare…
Te caut…

TRISTA



Astazi am avut o seara trista...pentru ca m-am uitat in jur si nu am vazut pe nimeni...desi era multa lume in jurul meu...eu tot nu am vazut pe nimeni,nu am vazut pe nimeni care sa fie pentru mine,care sa ma inteleaga catusi de putin...nu cred ca m-am simtit vreodata mai singura ca in seara asta cand am privit de la distanta toata forfota infernala care ma inconjura.Si recunosc m-am simtit invinsa oarecum...pentru ca am vazut ca sunt singura si a fost mai dureros decat o bine meritata mama de bataie.
Si in ultima faza...mi-am dorit sa fiu imbratisata...si nu orice fel de imbratisare prefacuta si plina ochi de falsitate...ci mi-am dorit o imbratisare sincera,care sa ma pacaleasca macar o clipa ca sunt in siguranta si ca nimic rau nu mi se va intampla vreodata...mi-as fi dorit acel gen de imbratisare din toata inima de la care-ti trosnesc coastele.Pentru asa o imbratisare merita durerea.Si apoi mi-am dat seama cat de demna de mila am devenit...nici macar o imbratisare sincera nu mai am de unde lua...
Mai exista oameni buni?Sunt aproape convinsa ca nu...poate doar cineva care a trait intr-o pestera...si nu a simtit rautatea lumii vreodata.Am privit in urma...si mi-am amintit cum obisnuiam sa fiu inainte...cu vreo doi-trei ani in urma...si cum sunt acum.Am fost un om bun...nu am dusmanit,nu am urat pe nimeni,am iubit cu usurinta si am crezut cu tarie in cuvantul cuiva.Azi,nu mi-a mai ramas nimic din toate astea.Azi,mi-am dat seama ca nu pot spune despre altii ca sunt oameni rai...pentru ca si eu am devenit intr-o oarecare masura asa.Nu cred ca un om bun poate rezista pe lumea asta...fara sa fie schimbat...fara sa i se amarasca inima.Din cauza oamenilor rai,oamenii buni nu mai exista.Din cauza lor o persoana deschisa isi inchide sufletul.Din cauza lor o persoana care a fost buna sta tot timpul in defensiva.Cand prea multa lume iti calca inima in picioare...nu prea iti mai vine sa o lasi nimanui...Cand prea multa lume rea isi bate joc de ea...nu mai poti fii un om deschis.Nu mai poti fi o persoana calda...si devii din ce in ce mai rece.Parca odata cu trecerea timpului...an de an devenim tot mai rai si mai rai si mai rai si ...nu stiu unde or sa duca toate astea.Amaraciunea asta ne omora sufletele.Tare imi doresc sa mai spun din suflet "Am incredere in tine"...sa imi pot sprijini capul pe umarul cuiva...sa ma odihnesc...sa fiu sprijinita...sa nu mai cad niciodata...sa ma prinda intotdeauna...sa nu-mi dea drumul niciodata...si as incheia totul cu o fraza pe care imi doresc sa o spun uneori cu glas tare...dar habar n-am de ce n-o fac "Te rog mult sa ai grija de mine.Eu nu mai pot".

CLIPA



Pot sta în scaunul comod şi cald să mă gândesc la orice vor ochii minţii mele să vadă. Îmi pot permite luxul de a sta liniştit să-mi ascult respiraţia, pot să rup tăcerea prin urlete de bucurie, pot citi, pot chiar scrie, îmi pot lăsa urechile şi trupul să simtă muzica şi dacă chiar doresc îmi pot permite să mă plictisesc… pentru că este după -masa mea, este după-masa mea liniştită… şi sunt atât de libera încât aleg ce vreau să fac în aceste clipe.
E cel puţin la fel de multă libertate într-un nou început. Azi e noul tău început, şi e atât de liber cât îţi poţi dori tu să fie. E doar începutul unei continuări. Îmi vine să urlu de bucurie doar când scriu cuvintele acestea. Îţi dai seama!?! Nu e nimic înaintea începutului. Tot ce există e ce e. Nu ai nici o greşeală de corectat, nici un strop de istorie care să-ţi afecteze prezentul cu vinovăţie. E începutul, netulburat de orice altceva. Eşti la acel prim pas al drumului (mult mai greu ca ultimul)… încă nu există nici un bagaj pe care să-l fi luat cu tine, să-l fi cărat prea mult timp fără să-ţi trebuiască şi să descoperi dezamăgirea faptului că trebuie să-l laşi unde eşti şi să mergi mai departe, încă nu e nici un efort în mijlocul căruia să te fi jertfit şi în final să observi că nici un picur din sudoarea ta nu a atins obiectivul pentru care ai luptat. Eşti încă cu harta pe picioare. Fă-ţi drumul frumos înainte de a porni, apoi ţine-te de planul ce l-ai făcut.
Stai în faţa apei calme şi neatinse, nu e nici măcar unda trecerii unui vas, eşti doar tu şi ceea ce-ţi propui să faci din drumul tău. Atinge-ţi valul. Fi furtuna echilibrată a prezentului tău. Mişcă toată marea de ceea ce eşti, şi fii ceea ce ar uimi prezentul prin prezenţa sa.
E noul tău început azi. Poţi să fii mai mult decât ai fost oricând altcândva până acum, fie că ai atins înălţimi uimitoare în trecut, ori ai avut doar curajul de a visa la zbor. Nu e nimic ce să te înspăimânte azi, nimic de ce să îşi fie frică. Eşti tu cu toate şansele tale, bucură-te de ele!