Tu simți ...?

Tu simți ...? Ai simțit vreodată că ți se prelinge sufletul câte un pic, picătură cu picătură pe bucăți albe de hârtie , luând forma unor semne abstracte numite de oameni litere ? Ai simțit vreodată că Dumnezeu te privește cu blândețea unui tată și îți îndreaptă cu multă răbdare toate literele fâstâcite , toate greșelile de exprimare ale sufletului tău făcute pe foile vremii ? Eu am simțit. Am impresia uneori că visez cu ochii deschiși , că nu aparțin acestei lumi nebune în goana ei după sufletu-i pierdut. Și de aceea probabil , duc mâna la ochi și mă frec . Să văd dacă e real totul sau dacă doar este un vis urât din care trebuie să mă trezesc . Dar e real . Și tot eu îmi spun că nu-i nimic, pentru că Dumnezeu mă iubește și îmi este de ajuns. Simt aceasta . Tu simți ?